Sfântul Nicolae, episcop


sf-nicolae-1

Sfântul Nicolae s-a născut în localitatea Patara, din provincia Licia, în sud-vestul Asiei Mici. Provenea dintr-o familie înstărită, însă părinţii săi au murit când el era doar un copil. A moştenit întreaga lor avere pe care, mai târziu, s-a hotărât să o folosească în scopuri umanitare, adică să-i ajute pe cei nevoiaşi. Istoria şi legendele legate de Sfântul Nicolae se întrepătrund. Ştim, cu certitudine, că a trăit în secolul al IV-lea, că a fost episcop de Myra şi că a fost recunoscut şi venerat ca sfânt începând cu secolul al VI-lea. A devenit cunoscut pentru zelul său apostolic şi pentru dragostea faţă de semeni.

Spaima ereticilor

Prima biografie, despre care unii spun că a fost născocită, a fost scrisă de Metodiu, patriarhul de Constantinopol, care a murit în anul 847. În această lucrare, autorul povesteşte cum episcopul Nicolae a fost închis în timpul persecuţiei lui Diocleţian, dar că a fost eliberat şi s-a întors la Myra, după alegerea împăratului Constantin. Patriarhul nu vorbeşte despre prezenţa lui Nicolae la Conciliul din Niceea, din anul 325.

Alte izvoare spun, însă, că Sfântul Nicolae a participat la acest sinod furtunos. Se spune că l-ar fi lovit efectiv pe Arius, motiv pentru care ar fi fost temporar privat de funcţie. Este însă sigur că episcopul Nicolae a fost un predicator neobosit împotriva arianismului, erezie care nega faptul că Isus este Dumnezeu.

Sfântul Nicolae a murit la Myra şi a fost înmormântat în Catedrala locului. Când Myra şi sanctuarul său au fost luate în stăpânire de către musulmani, moaştele Sfântului Nicolae au fost mutate la Bari, în Italia (1087), unde trăiau mulţi imigranţi greci. La Bari a fost construită o biserică ce avea să găzduiască mormântul cu moaştele sfântului Nicolae, iar Papa Urban al II-lea, care a ţinut un conciliu la Bari, în 1095, a fost prezent la inaugurarea acestei biserici. Din acel moment mormântul a atras nenumăraţi pelerini din toată lumea.

Patron al copiilor şi al fetelor de măritat

Reputaţia sa de făcător de minuni a fost atât cauza, cât şi efectul numeroaselor sale patronaje. Ţări ca Rusia, oraşe precum St. Nicholas at Wade (Kent), apoi copiii, marinarii, fetele necăsătorite, negustorii, cămătarii, farmaciştii, fabricanţii şi vânzătorii de parfumuri, toţi îl revendică pe Nicolae ca fiind sfântul lor ocrotitor. Unele dintre aceste patronaje sunt legate de episoade din legendarele sale fapte.

Legenda celor trei surori este cea mai cunoscută. Se povesteşte că un nobil sărac avea trei fiice care, datorită situaţiei financiare precare, nu se puteau mărita. Când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, episcopul Nicolae a lăsat la uşa casei un săculeţ cu aur. Povestea s-a repetat şi când a venit vremea de măritiş pentru cea de-a doua fată. Când a venit vremea mezinei, tatăl a stat la pândă să afle cine este cel care a făcut atât de mult bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului cu aur prin hornul casei. De aici a rămas obiceiul agăţării şosetelor în faţa şemineului. Deşi episcopul Nicolae l-a rugat pe tatăl fetelor să păstreze secretul, fapta nu a rămas necunoscută. De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat îi mulţumea lui Nicolae.

Protector al marinarilor

O altă legendă povesteşte că, după o călătorie în Ţara Sfântă, Nicolae s-a întors acasă cu o corabie care, din cauza unei furtuni teribile, era gata, gata să se scufunde. Nicolae s-a rugat lui Dumnezeu, iar marinarii au rămas surprinşi de oprirea neaşteptată a furtunii. De atunci, Sfântul Nicolae a devenit patronul marinarilor şi al călătorilor.

O a treia legendă spune că trei studenţi care călătoreau spre Atena, unde doreau să studieze, au înnoptat la un han. Peste noapte, proprietarul hanului i-a jefuit şi i-a ucis, ascunzându-le rămăşiţele. Episcopul Nicolae, care înnopta şi el în acelaşi han, a visat crima săvârşită. Aflând locul, i-a dezgropat şi, după ce s-a rugat mult bunului Dumnezeu, cei trei tineri au înviat.

Lustruitul ghetelor

În România, Sfântul Nicolae, cunoscut ca Moş Nicolae, vine în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, cu daruri atât pentru copii cât şi pentru adulţi. În seara de 5 decembrie, ghetele şi cizmele sunt curăţate, lustruite şi puse la uşă. Moş Nicolae are grijă de fiecare membru al familiei şi pune, în ghetele sau cizmele fiecăruia, câte un mic cadou (în general fructe sau dulciuri). În unele părţi ale ţării, Moş Nicolae aduce odată cu darurile şi nuieluşe, copiii neascultători fiind avertizaţi de părinţi că vor primi doar nuieluşele dacă nu sunt cuminţi.

pr. Liviu Bălăşcuţi
sursă: http://lumea.catholica.ro/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s