Farmacistă concediată pentru că a refuzat să vândă pilula de a doua zi


obiectie-constiinta

Sunt Jacqueline F., farmacistă. Mi-am obţinut diploma acum doi ani şi de atunci lucrez ca farmacist. Studiile universitare constituie o etapă importantă în viaţa profesioanală, dar de-a lungul lor eşti învăţat că atunci când începi să profesezi trebuie să renunţi la ceea ce eşti, la convingerile tale, la conștiința ta, pentru ca mai apoi, când ieși pe ușă, să reîmbraci cămaşa propriei conştiinţe.

Dar, cu cât conştiinţa mea se forma luminând în mintea mea toate întrebările referitoare la viaţă, cu atât mai numeroase deveneau conflictele mele interioare atunci când era vorba despre vânzarea de contraceptive, avortive (contracepţie de urgenţă, sterilete, etc…), ca şi despre vânzarea de medicamente pentru PMA (concepţie in vitro).

Cu ocazia evenimentului numit Universitatea vieţii, organizat de Alliance Vita în ianuarie 2013, oala sub presiune care clocotea în mine a explodat. Atunci am luat decizia de a discuta cu angajatorul meu despre această nemulţumire a mea faţă de toate medicamentele contra vieţii. Şi, surpriză, am descoperit că el remarcase drama mea interioară pe care o exteriorizam fără să-mi dau seama. Desigur, el a dorit îndată să înţeleagă de ce se întâmplă asta cu mine. Am discutat liber cu el şi i-am spus fără ocolişuri că în fiecare seară mă întorc acasă spunându-mi că am mai lucrat o zi contra conştiinţei mele şi că, în loc să servesc viaţa prin meseria aleasă, eu o distrug! În acel moment, mi-a propus ca atunci când în farmacie apar astfel de cereri şi prescripţii medicale să fac schimb de post cu el sau cu celălalt coleg şi, drept urmare, l-a chemat imediat pe colegul meu pentru a-l informa. Nu pot să vă descriu bucuria şi uşurarea pe care am simţit-o. Puteam acum să merg să lucrez în pace și cu zâmbetul pe buze.

Asta a durat fără incidente până în luna iulie 2013. Desigur, au existat unele neînţelegeri din partea unor colegi, dar nici o rezistenţă concretă. Totul funcţiona «simplu» : când eram pusă în faţa unor astfel de cereri, răspundeam «vă las să discutaţi cu colegul meu despre asta».

În iulie s-a pus problema ca eu să părăsesc farmacia aceea pentru o alta (aceasta aparţine, împreună cu alte farmacii, unui grup). După această schimbare lucrurile au început să se complice pentru mine pentru că noul meu şef nu înţelegea refuzul meu şi nu voia să îmi substituie niciun alt farmacist în situaţiile acestea.

Am lucrat acolo două zile în cursul cărora n-am avut nicio cerere de acel fel, apoi am plecat în vacanţă. Vacanţă mi-a dat ocazia de a reflecta mult asupra poziţiei mele. Reîntoarsă la serviciu, mi-am reformulat cererea şi am accentuat neputința mea de a livra produse contra vieţii. Şi atunci el a acceptat! Bucurie şi sărbătoare iar! Doar că a fost scurtă de data asta. Curând mi-a adus o scrisoare de avertisment, spunându-mi că o pacientă s-a plâns că, în calitate de farmacistă, n-am vrut să-i ofer pilula de a doua zi. La data respectivă faptul ăsta nici nu era posibil, deoarece îi tranferasem chiar lui personal cererile de sterilet, în afară de cele pentru pilula de a doua zi : aşa că el nu avea cum să aibă o posibilă plângere din partea unei paciente pe acest subiect. Mi-a mai spus şi că această scrisoare de avertisment îi va permite să se apere contra Ordinului Farmaciştilor. În cazul în care va primi de la Ordin vreo scrisoare, le va răspunde că e la curent cu incidentul. Ceea ce era total fals şi constituia în realitate o primă etapă din procedura de concediere. Douăsprezece zile mai târziu sunt din nou convocată, de data aceasta pentru a fi anunţată ca în două săptămâni trebuie să părăsesc locul de muncă, pentru că o clientă le-a trimis un mesaj de ameninţare şi o plângere în acelaşi timp către Ordin pentru că am cerut unei colege să răspundă cererii de pilulă de a doua zi, în loc să o servesc eu însămi.

Şi de atunci sunt în această procedură, mereu aşteptând decizia lor finală, știind că ei și-au exprimat clar dorinţa de a pune punct colaborării cu mine. De altfel au şi procedat la angajarea unei alte persoane în locul meu, chiar în ziua în care m-au dat afară pe mine.

Nu-mi rămâne decât să caut farmacii în care patronii, fără să împărtăşească neapărat poziţia mea (deşi ideal ar fi ca asta să le trezească conştiinţa în legătură cu gravitatea luptei contra vieţii), să mă lase să lucrez potrivit conştiinţei mele. Lucru care nu-i deloc simplu!

Notă:

Acum două zile, Jacqueline F. a primit scrisoarea de concediere pentru grava eroare de a rămâne fidelă conștiinței sale.

Sursă: http://stiripentruviata.ro/
Traducere: Alina Daringa

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s