Despre ideologia „autonomiei trupești” a femeii


corpul_meu

 

În mod normal orice om știe că ar fi absurd să-şi privească propriul copil ca pe un intrus. Nimănui, așadar, nu-i trece prin minte să-şi arunce copilul pe fereastră pentru că locuința în care este „găzduit” îi aparține. Legea naturală – înscrisă în biologia oricărei vietăți și, cu atât mai mult, în mintea fiecărui om – ne dictează să avem grijă de făpturile plăpânde din propria specie.

În condiţiile în care „propria” viaţă provine întotdeauna de la altcineva, poate fi cineva îndreptățit să încline balanța în favoarea „autonomiei trupești a femeii” atunci când în joc este viata fătului?

Adrian Măgdici

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s