O carte despre părintele Anton Demeter


Cartea se intitulează "Boabe de tămâie" spre amintirea slujitorului lui Dumnezeu Pr. Anton Demeter și este editată de pr. Adrian Măgdici.

demeter carte.jpg

Pentru cei ce vor să cumpere cartea, intrați AICI pe situl Editurii SERAFICA

Prefața editorului

Pe părintele Anton Demeter (între timp declarat slujitor al lui Dumnezeu) l-am întâlnit pentru prima oară la Seminarul Franciscan din Roman, în 1993. Venisem la Seminar în 1992 și, întrucât Liceul Franciscan încă nu avea un edificiu propriu, frecventam Liceul nr. 1, care se află chiar lângă actualul Institut Teologic Romano-Catolic Franciscan. Echipa formativă a Seminarului liceal, în 1992, avea următoarea componență: pr. Eugen Blăjuț jr., director; pr. Gheorghe Antal, secretar și confesor; fr. Roberto Peretti, pedagog, și fr. Iosif Buzău, tot pedagog. În acea vreme noi obișnuiam sæ mergem la spovadă la părintele Antal care, spre deosebire de alți confesori, ni se părea mai indulgent.

Însă eram foarte mulți, iar părintele Antal nu mai făcea față. În 1993, așadar, superiorii Provinciei noastre conventuale au decis ca părintele Demeter să părăsească Barticeștiul, unde se retrăsese după ce ieșise la pensie, și să vină la Seminarul Franciscan din Roman, pentru a se ocupa de spovezi și de direcțiunea spirituală a tinerilor care se pregăteau pentru preoție.

Nu am prea multe amintiri din acea vreme despre părintele Demeter, dar îmi revine în minte barba lui stufoasă, peste care se așternuse ninsoarea anilor. Îmi amintesc și de zâmbetul încurajator cu care mă întâmpina în momentul în care pășeam în sărăcăcioasa sa cameră, pentru mărturisire. Îmi amintesc, de asemenea, de patosul din glasul său… de vorbele sale sacadate, de rozariul care se învârtea agale printre degetele sale uscate, de privirea scrutătoare din spatele acelor ochelari cu lentile groase și de căruciorul de lângă pat, care devenise o extensie a trupului său, marcat iremediabil de o lovitură fatidică, primită în 1959, în penitenciarul din Jilava.

Anii de liceu s-au scurs cu repeziciune. În 1996 am plecat la noviciat, iar apoi, în 1997, am revenit la Roman, de unde, după doar un an de filosofie, am fost trimis să-mi continui studiile la Roma. Când m-am întors la Institutul Franciscan, în 2004, părintele îmbătrânise de-a binelea. Sănătatea, din ce în ce mai șubredă,  nu-i mai permitea să asculte năduful oamenilor împovărați de necazuri, iar memoria îl cam lăsase. Însă nu voia să stea singur. Îi cerea fratelui care-l îngrijea să-l scoată pe hol și, acolo, după ce rămânea cufundat o vreme într-o tainică tăcere, începea deodată să cânte, asemenea unui menestrel ajuns la fereastra drăguței sale: „O, Rosa senza spine, / Colomba tutta pura, / Nessuna creatura / E’ bell’al par di te” (O, Roză ne-înspinată, / Prea-pură Porumbiță, / Nici creatura toată / Nu-i mândră cum ești tu).

Îmi aduc aminte că, la un moment dat, din cauza unei complicații, medicii au fost siliți să-i amputeze un picior acestui cavaler îndrăgostit de Neprihănita. Se stingea încet, asemenea unei lumânări ce luminase îndeajuns pe altarul Bisericii lui Cristos. Ultima pâlpâire s-a consumat în seara zilei de 20 decembrie 2006.

Confrații i-au respectat dorința și, trei zile mai târziu, l-au îngropat în cimitirul din Roman, pentru ca, așa cum obișnuia el să spună, preoții și seminariștii care aveau să treacă prin preajma mormântului, să se roage pentru sufletul său.

Nu știu cât de des merg preoții și seminariștii la mormântul slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, însă știu că atunci când am mers eu (din păcate de puține ori) am găsit flori ori lumânări arzând. Suferințele,  faptele bune și rugăciunile părintelui Demeter sunt – dacă e să împrumutăm o metaforă folosită de poetul franciscan Ion Gârleanu – „Ca niște boabe, de tămâie, / Ce cad pe focul din cadelniți”, pentru ca, în clipa următoare, să urce înmiresmate spre tronul lui Dumnezeu.

Aceste miresme, aparent efemere pe firmamentul acestei lumi, nu trebuie să fie uitate, pentru că reprezintă istoria unui suflet care s-a îndrăgostit de veșnicia lui Dumnezeu. Iată de ce am ales drept titlu pentru această carte: „«Boabe de tămâie» spre amintirea slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter”.

Ideea de a strânge într-un mănunchi aceste amintiri disparate mi-a venit când, nu cu mult timp în urmă, am ascultat o înregistrare din anii ’90, care conține două interviuri luate părintelui Anton Demeter de o terțiară franciscană. Este vorba de doamna Nadejdea Maria-Pia Rădulescu, fiică spirituală a părintelui, care a trecut la Domnul la data de 18 ianuarie 2018. Înregistrarea o încărcasem pe Youtube încă din 2016 (https://youtu.be/Qq0ebu34zY4), la sugestia pr. Damian Ghe. Patrașcu (actualmente postulator general pentru Cauzele Sfinților din cadru OFMConv.), însă, spre sfârșitul lui 2018, am considerat oportun să transcriu aceste interviuri, pentru a le pune la îndemâna acelora care nu sunt obișnuiți cu Internetul.

Autobiografia și Jurnalul părintelui Demeter le-am preluat din cartea coordonată de pr. Iosif Diac, Franciscani în zeghe (2015), Declarația provine din arhiva Provinciei „Sfântul Iosif” de la Curia Provincială de la Bacău, iar conținutul celor două Scrisori a fost preluat de pe pagina Facebook „Prietenii Pr. Anton Demeter”. De fapt toate celelalte materiale sunt preluate de pe diferite site-uri, specificate în Bibliografie. Pentru a îmbogăți experiența cititorului, am adăugat, acolo unde am crezut oportun, note explicative la subsolul paginii, folosindu-mă fie de unele informații pe care le-am găsit în copiile digitalizate ale câtorva dosare preluate din arhiva CNSAS, fie de alte surse, menite să înlesnească accesul la conținutul principal al cărții, totul fiind specificat în Bibliografie.

Întreg efortul pe care l-am depus pentru a aduna aceste „«Boabe de tămâie» spre amintirea slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter” nu este altceva decât o tentativă umilă de a cinsti memoria aceluia care a predicat cu viața de pe amvonul propriei infirmități.

Pr. Adrian Măgdici, OFMConv. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s