De ce s-a făcut Dumnezeu om (Anselm)

„De ce s-a făcut Dumnezeu om”, dialog scris în 1098. Început în Anglia şi terminat în Italia, tratează dogma întrupării şi Răscumpărării divine. Se compune din două cărţi: Cartea 1 – Combate obiecţiile necredincioşilor, arătând că fără Cristos nici un om nu s-ar fi putut mântui nici prin el însuşi, nici prin puterea vreunei creaturi … Citește în continuare

Un român, invitatul unui seminar de neuro-bioetică din Roma

Vineri, 29 noiembrie a. c., a avut loc un seminar de neuro-bioetică la Facultatea de Bioetică din Roma (Ateneul Pontifical Regina Apostolorum), prima facultate de acest gen din lume în momentul inaugurării ei acum un deceniu. Seminarul a fost organizat de Grupul de Neurobioetică din cadrul facultăţii şi i-a avut ca invitaţi pe tânărul greco-catolic … Citește în continuare

Un gând despre „Cântul creaturilor” (Pr. Orlando Todisco OFMConv.)

  Preaînalte, atotputernice şi bunule Dumnezeu, laudă Ţie, slavă, cinste şi binecuvântare, numai Ţie ţi se cuvin, o Preaînalte, căci nici un om nu-i vrednic să-Ţi rostească numele. Lăudat fii, Doamne, cu toate creaţiile Tale şi mai ales cu domnul frate Soare, prin care Tu ne dai ziua, lumina. El este frumos, strălucind cu mare … Citește în continuare

Scalfari, ateul care îi iubeşte pe franciscani

  Miercuri, 25 septembrie, la „Templul lui Adrian” (Roma), a avut loc întâlnirea intitulată „Curtea jurnaliştilor”, eveniment organizat, aşa cum ne-am obişnuit în cadrul acestei rubrici, de „Curtea neamurilor”. Întâlnirea, a cărei temă a fost „credinţa, laicitatea şi mijloacele de comunicare”, i-a avut protagonişti pe cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Inter-religios, şi … Citește în continuare

Petre Ţuţea: adevăr, intelect, Revelaţie

„Fără DUMNEZEU, fără credinţă, omul devine un animal raţional care vine de NICĂIERI şi se îndreaptă spre NICĂIERI„. (Petre Țuțea)    

Moartea (biologică) ar putea fi întoarsă din drum

    Graniţa dintre viaţă şi moarte nu este atât de netă cum se credea odinioară; progresele în studiul resuscitării permit readucerea oamenilor la viaţă chiar după mai multe ore de la oprirea bătăilor inimii şi după ce fuseseră declaraţi morţi, afirmă medicii. Însă, pe măsură ce descifrau misterele morţii la nivel celular, oamenii de … Citește în continuare

Persoana şi efectul de domino (eng)

Dianne Irving, PhD, bioetician şi profesor la Universitatea Georgetown, explică că, deşi noţiunea de PERSOANĂ este o chestiune filosofică, neputând fi determinată empiric, e posibil să stabilim cu o acurateţe empirică şi ştiinţifică când FIINŢA UMANĂ, în dimensiunea sa materială, INTRĂ ÎN EXISTENŢĂ. Redăm dedesubt înregistrarea video (din păcate netitrată în ro) a conferinței DESPRE … Citește în continuare

Filosoful D. Zimmerman: despre şansa supravieţuirii după moarte

  E posibil să supravieţuim după moarte şi, dacă da, doar cu SUFLETUL sau şi cu TRUPUL? Eu cred că firea [natura] noastră este un MISTER profund, profund de tot. Şi, până şi la acei filosofi care nu sunt credincioşi – dacă e să ne referim la cei ce ocupă de metafizica fiinţei umane – … Citește în continuare

Conceptul de bunăstare eudaimonistă

  Ne este suficient să fim fericiți pentru a trăi o viaţă bună? Această chestiune devine tot mai pregnantă în psihologia pozitivă. Faptul că te simţi bine este un indiciu suficient al unei vieţi de calitate? Ştim noi, oare, ce înseamnă, d. p. d. v. subiectiv, mulţumirea de sine atunci când evaluăm bunăstarea subiectivă a … Citește în continuare

Dilema morală

Exemplu În Republica lui Platon, Cefalus defineşte „dreptatea” astfel: a) a spune adevărul şi b) a înapoia bunurile împrumutate proprietarilor de drept. Socrate, însă, intervine imediat şi refuză această definiţie, sugerând că este greşit să achităm anumite datorii, de exemplu să înapoiem arma pe care am împrumutat-o de la un prieten ce actualmente nu este în plinătatea facultăţilor … Citește în continuare

Pledoarie pentru bioetica

Bioetica reprezinta o cercetare rationala despre modul cum este facut omul ca fiinta fizica si despre scpul cel ultim inteles ca fericirea din puct de vedere filosofic. Dar cine mai nare nevoie de bioetica in momentul in care sistemul medical si sistemul de invatamant sunt in colaps iat politicieni se intrec a se duce la … Citește în continuare

Broaşte, oi şi oameni

Este vorba de subtilul unui capitol luat din cartea scrisă, în urmă cu vreo doisprezece ani, de filosoful şi bioeticianul Adriano Pessina: Bioetica. L’uomo sperimentale (Mondadori, Milano 2000). Domnul Pessina este profesor la Universitatea Catolică din Milano şi preşedinte al Centrului de Bioetică din aceiaşi universitate. Mi-l amintesc de la un curs de specializare în bioetică pe care-l … Citește în continuare